Parametricismul – stilul secolului XXI
Designul parametric sau parametricismul la nivelul arhitecturii reprezintă un curent destul de nou, fiind considerat definitoriu pentru secolul nostru. În revista MagMob găsiți câteva materiale despre mobilierul parametric, fascinant prin formele unduitoare indiferent de material, iar articolul de astăzi revine cu mai multă informație pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine despre ce este vorba. Cum a apărut acest curent și căror scopuri servește el? Veți afla numaidecât.
Omul care a dat parametricismului importanța sa actuală este Patrik Schumacher, directorul faimoasei case de arhitectură Zaha Hadid, specializat în arhitectură, evident, dar având și studii de matematică și arhitectură – toate acestea i-au fost de folos în abordarea stilului despre care vorbim. Câteva dintre cele mai edificatoare exemple ale acestei arhitecturi se văd deja în portofoliul Zaha Hadid. Dar unele tentative de parametricism au apărut și înainte de secolul nostru, printre inițiatori numărându-se și Antoni Gaudi.
Concept
Pornind de la limitele obișnuite ale designului și arhitecturii clasice, parametricismul sparge tiparele liniilor drepte și a formelor geometrice, neputând fi încadrat în nicio formă clară sau putându-se încadra în mai multe deodată. Practic, o clădire de acest tip se mulează pe mai multe nevoi: dimensiunile spațiului de construit, forma spațiului, sursa de materiale, funcționalitatea finală. Cu alte cuvinte, orice formă este posibilă, specialitatea parametricismului fiind unduirile, răsucirile, elasticitatea – ca și cum construcția e realizată din plastilină, simplu de modelat în o mie de feluri. Cuvinte-cheie: flexibilitate, cursivitate, relații dinamice între elementele arhitecturale, posibilități aproape nesfârșite.
Tehnologia este digitală
Acest curent funcționează cu ajutorul tehnologiei moderne. Nu-l poți realiza cu pixul și hârtia. Există softuri care generează proiectele dorite, arhitectul trebuind să transmită doar elementele disponibile (materiale, dimensiuni, funcționalitate). Pe baza acestora, tehnologia generează cele mai bune soluții de folosire a componentelor, rezultând adevărate proiecte revoluționare sub aspectul formelor.
Avantaje și dezavantaje
• Cel mai mare avantaj este forma spectaculoasă, mereu nouă și inovatoare, care evoluează de la un proiect la altul în direcții cât mai neașteptate și complet diferite de arhitectura clasică.
• Dar tocmai de aici pornește și cel mai mare dezavantaj: criticii acestui curent acuză lipsa de fond a parametricismului, pe care-l consideră doar o explorare fără cap și coadă a esteticii arhitecturale.
• Un alt avantaj ține de spargerea oricărei limite a proiectării și asta fără a supune arhitectul unei munci teribile. Acesta nu are de făcut decât să ceară programului noi și noi ajustări ale proiectului, doar introducând sau modificând parametrii de care dispune.
• Și de aici apare și al doilea dezavantaj: creativitatea arhitectului este înlocuită de creativitatea softului de calculator, omul înăbușindu-și talentul și originalitate și devenind doar un spectator pretențios al creației tehnologice.
• Alt avantaj: orice combinație de parametri își poate găsi cel puțin o soluție rapidă sub forma unei construcții. Spre exemplu, oricât de limitat ar fi spațiul pe care urmează să se construiască o clădire, parametricismul va oferi cea mai potrivită soluție arhitecturală într-un timp foarte scurt.
• Dar… dezavantaj: această soluție va impune forme cât mai complicate a căror transpunere în realitate îngreunează foarte mult munca constructorului și duce adesea la creșterea costurilor de construcție.
Poate că într-adevăr cel mai mare minus al acestui curent stă în faptul că procesul creativ este lăsat în mâna inteligenței artificiale, iar omul devine unealta punerii în practică a proiectului imaginat de calculator. Patrik Schumacher însă nu se teme. „Folosirea tehnologie, a AI-ului nu va lăsa oamenii fără locuri de muncă, ci dimpotrivă, va crește calitatea nivelului lor de trai.”, a spus el într-un interviu recent.
în CONTEXT
