Recondiționări by Ana: bufet transilvănean, readus la viață
Am scris cu ceva timp în urmă despre afacerea creativă a unei tinere artiste care a devenit deja o prezență consacrată online sub denumirea Recondiționări by Ana. Zilele acestea a stârnit o mică intrigă pe rețelele sociale, prezentând una dintre cele mai recente lucrări ale sale. Piesa este una de importanță istorică, dar are un design atât de neobișnuit încât Ana a fost chiar suspectată de a fi „recondiționat” fotografia cu AI și nu piesa cu propriile mâini.
Este vorba despre un bufet de origine transilvăneană, având o vârstă venerabilă: în jur de 120 de ani. Realizat din lemn masiv și cu rol de mobilier pentru bucătărie, bufetul face parte din colecția muzeală a Castelului Sturdza Miclăușeni și este denumit blidar. Forma, dimensiunile și dotările îl fac într-adevăr spectaculos, iar modul de recondiționare care a scos la lumină fibra lemnului și detaliile incredibile originale i-au oferit o a doua viață.
În forma în care a ajuns la atelierul Anei, bufetul era deteriorat grav, o parte din suprafața sa era acoperită cu linoleum, iar fibra lemnului fusese ascunsă sub un strat de vopsea albastră. „Sub numeroase straturi de vopsea albă și albastră se ascundea lemnul original, iar după restaurare și-a recăpătat eleganța și caracterul de odinioară. Cea mai spectaculoasă descoperire a fost însă setul complet de casete ceramice produse de fabrica germană Max Roesler Feinsteingutfabrik, realizate special pentru piața din Transilvania și inscripționate în limba română cu denumiri de epocă precum Scrobeală, Enibahar, Sagu sau Tapioca… condimente exclusiviste, inclusiv grișul.”, a povestit Ana pe rețelele sociale.
Unicitatea piesei și povestea recondiționării acestui bufet transilvănean au ridicat însă suspiciuni printre urmăritorii paginii Recondiționări by Ana care au crezut că imaginile sunt de fapt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Senzația este dată de contrastul dintre finisajul natural al lemnului și ceramica excelent readusă la viață a micilor spații de depozitare pentru condimente. Însă și bufetul, și imaginile sunt cât se poate de adevărate și dovedesc cât de puțin cunoaștem din stilul de viață și istoria mobilierului din țara noastră.
Bufetul este unul înalt care se amplasa lipit de un perete și juca rolul unei mici cămări la îndemâna gospodinei. În partea de sus se găseau ierburile aromatice, la mijloc blatul servea ca spațiu de lucru, plus că este prevăzut și cu un tocător ascuns atunci când nu-l folosești, iar în partea de jos urmează un sertar pentru instrumente și un dulap pentru vesela de bucătărie.
Piesa va putea în curând fi admirată pe viu la interiorul muzeului Castelul Sturdza Miclăușeni.
în CONTEXT
