Istoria saltelei!

De la prima saltea descoperită în lume și până la saltelele de astăzi a fost o cale lungă. Somnul s-a transformat dintr-o necesitate într-un adevărat răsfăț. Încă de la început s-a manifestat dorința de a da saltelei o atenție sporită.

 +3
Despre cum a ajuns omul să doarmă relaxat/Wikipedia.com
  |  

Cea mai veche saltea din lume datează din urmă cu circa 77.000 de ani și a fost descoperită într-o peșteră din regiunea Africii de Sud; ar fi fost legată de folosirea focului: oamenii își doreau să adoarmă lângă foc și ce putea fi mai odihnitor decât pământul? O saltea! Primele saltele se compuneau din mai multe straturi de plante, frunze uscate, trestie, elemente menite să ofere o suprafață mai moale decât pământul însuși. Se foloseau chiar și plante recunoscute pentru proprietățile lor de alungare a insectelor sâcâitoare. +3 www.saatvamattress.com

Ceva mai târziu, vechii egipteni au decis că salteaua aceasta are nevoie de îmbunătățiri. Îi expuneau pe durata somnului mai multor feluri de pericole din partea târâtoarelor – șerpi, insecte, șobolani – așa că au ridicat salteaua de la sol, punându-i picioare din lemn. Atât de mult a evoluat preocuparea pentru folosirea cât mai plăcută a saltelei, încât unii dintre cei mai bogați egipteni au ajuns să-și comande saltele din lemn de abanos, pe suprafața cărora erau bătute pietre prețioase. Pentru aceștia, deja saltelele nu mai erau confecționate din plante și frunze uscate, ci din straturi de lână, îmbrăcate în pânză de in.

De cealaltă parte a lumii, și vechii romani își ridicau saltelele de la sol, dar nu pe picioare de lemn, ci pe picioare metalice. Era deja vorba de paturi în adevăratul sens al cuvântului, uneori atât de înalte, încât trebuiau prevăzute și cu câteva trepte. Cu acest prilej, apare și somiera, dar sub forme primitive: un schelet de susținere, realizat din sfori împletite. Romanii săraci dormeau pe saltele umplute cu frunze sau cu fân, pe când cei bogați dormeau pe saltele umplute cu puf și pene. Cele ale bogătașilor erau atât de spațioase și confortabile, încât au fost transformate în principala piesă de mobilier. În pat nu doar că dormeai, dar luai masa, socializai, cugetai – ținea loc de canapea, fotoliu, scaun. În vecini, grecii antici ridicaseră și ei salteaua de la sol, dar îi adăugaseră nu doar picioare, ci și o tăblie de care să poată sta sprijiniți. La fel ca romanii, foloseau salteaua ca piesă de mobilier centrală, adică pe ea mâncau, stăteau de vorbă, se relaxau.   +3 www.apartmenttherapy.com

Din perioada Evului Mediu, salteaua e deja o componentă a patului -  partea moale, folosită totuși exclusiv pentru odihnă nocturnă. Paturile erau concepute sub forma unei cutii din lemn masiv, rezistent, puternic. Bogătașii i-au acordat o latură estetică, un soi de criteriu social: cu cât mai bogați, cu atât mai frumos ornate, sculptate erau marginile și tăbliile patului. În acest fel, patul devenea un simbol al rangului social și o piesă inclusiv decorativă.

La începutul secolului al XIX-lea apar arcurile de saltele, iar în a doua jumătate a aceluiași secol se produc schimbări majore: nicio saltea fără arcuri! Plus, cadru metalic. Producătorii de saltele se înmulțesc atât de mult, încât să alegi o saltea dintre atâtea modele devine o bătaie (plăcută) de cap. Prima saltea modernă a apărut în anul 1870 și a fost confecționată de Heinrich Westphal. Conținea un amestec de fân, lână și alte materiale textile. O sută de ani mai târziu apare... salteaua din spumă cu memorie. Și de aici încolo istoria saltelei este încă în desfășurare.

 


Idea Hobby – mobilier de personalizat cu cel mic

Să amenajezi camera copilului poate fi o joacă la propriu, mai ales dacă alegi să o faci împreună cu copilul tău. Există un site de mic mobilier și accesorii pe care le poți cumpăra și decora după bunul plac al celui care le va și folosi.

 +5
Când personalizarea mobilierului devine pasiune/Ideahobby.ro
  |  

Iată o idee de afacere pe placul părinților și copiilor: mobilier în stare naturală și produse pentru decorare. Activitatea în sine se face acasă.

Despre Idea Hobby
Idea Hobby este un furnizor de piese de mobilă și decorațiuni care pune la dispoziția clienților o gamă largă de produse ce pot fi personalizate chiar de cei care le achiziționează. Pornind de la mic mobilier, Idea Hobby ajunge până la pachete cu bucățele de marmură care se pot lipi pe suprafețe plane, pentru decorarea oglinzilor, cutiilor, chiar meselor dacă așa se dorește. Înființat în 2009, ca distribuitor de materiale de artă, produse meșteșugărești și decorațiuni pentru casă, Idea Hobby s-a transformat în cel mai mare magazin online de acest tip din Bulgaria. Din 2013 a devenit producător de piese de mic mobilier și accesorii pentru casă, create numai din lemn de calitate - adică, produsele ce urmează a fi decorate de fiecare proprietar în parte.

Produsele Idea Hobby
Spre exemplu, pentru camera copilului, dar nu numai, se pot cumpăra piese de mic mobilier, cum ar fi scaune, măsuțe, etajere, dar și accesorii pentru casă, cum ar fi tăvițe, cutii, lăzi, rame foto. Sunt disponibile în variantă nedecorată, urmând ca fiecare dintre clienți să aleagă culorile și modelele potrivite pentru decorarea lor. Produsele de decorat – matrițe, lacuri cu efecte diverse, vopsele, foițe etc. – sunt disponibile pe același site, ceea ce simplifică întreaga activitate. Piesele de mobilier și accesoriile de la Idea Hobby au design modern, cu unele accente clasice care inspiră dorința de a le decora ca într-o joacă. +5 www. ideahobby.ro +5 www. ideahobby.ro +5 www. ideahobby.ro +5 www. ideahobby.ro

De curând, Idea Hobby și-a deschis magazin online și pentru clienții din România. „Colecțiile noastre actuale și varietatea bogată de materiale creative la prețuri competitive vă vor inspira imaginația și vă vor aduce o adevărată satisfacție din faptul că veți putea crea frumuseți cu propriile dvs. mâini!”, se arată pe site-ul Idea Hobby.


Istoria scaunului de rugăciune Prie-Dieu

O piesă care azi nu se mai folosește dar pe care o puteți admira încă în casele boierești de secol XIX, transformate în muzee: mic fotoliu de dormitor, care printr-o simplă atingere se transformă în scaun de rugăciune. Denumirea este „Prie-Dieu”.

 +4
Fotoliu convertibil în scaun de rugăciune pentru acasă/Carters.com
  |  

Până în secolul al XVII-lea, nu exista această denumire, de Prie-Dieu. Oamenii numeau de fapt oratoriu o piesă de mobilier de dimensiuni mari, asemănătoare unei console prevăzute cu treaptă pentru îngenunchere. Blatul era subțire și îngust, se folosea pentru a sprijini mâinile în semn de rugăciune sau pentru a pune pe el cărțile de rugăciune. Treapta era cel mai adesea căptușită cu material textil, și pe ea se stătea îngenuncheat de-a lungul rugăciunilor făcute în intimitatea casei.

De-a lungul vremii, oratoriul a evoluat, s-a restrâns, devenind o banchetă  sau mai degrabă un scaun suplu, rezistent pe care oamenii să poată îngenunchea în special în biserici. A primit și denumirea de Prie-Dieu, iar designul a continuat să evolueze: a apărut moda ornamentării din plin a acestor scaune de rugăciune, confecționate din lemn masiv cel mai adesea sculptat cu motive religioase.  +4 www.artmark.ro

În secolul al XIX, scaunele Prie-Dieu au devenit... convertibile. Dintr-o simplă mișcare, spătarul înalt se răsturna, iar scaunul de rugăciune devenea pe loc un mic fotoliu cochet de dormitor. Modele de acest fel s-au folosit în toată Europa, cu precădere în Italia și Franța unde reprezentau adevărate piese decorative prin bogăția ornamentațiilor și calitatea materialelor folosite.
Astfel de scaune de mare preț se pot cumpăra astfel de la marile case de licitație ori se pot admira în castele sau conace devenite muzee.  +4 www.vinterior.co

În România, un astfel de scaun „Prie-Dieu” este expus în conacul lui Alexandru Bellu, aflat în comuna Urlați. Dormitorul enorm conține un pat cu baldachin și de o parte și de alta a sa se regăsesc două aparente fotolii cu ramă de lemn sculptată, fiind de fapt scaune pe care să poți îngenunchea pentru rugăciunile de dimineață și seara. Aceste scaune au fost comandate de familia Bellu în Italia. Rugăciune și relaxare, într-o singură piesă de lux. +4 www.pinterest.com
 


Istoria fascinantă a... patului tip cutie

Nu este chiar un trend, ci mai degrabă un soi de dor de lucruri bine făcute, oricât de vechi ar fi ele. Patul de tip cutie, foarte la modă cu sute de ani în urmă, reapare azi în unele amenajări interioare, ce-i drept sub o formă reinterpretată.
 

 +5
O piesă de mobilă veche de câteva secole/ Oudheidkamertexel.nl
  |  

Cu o vechime de circa 500 de ani, patul din cutie reprezintă acea piesă de mobilier folosită în Evul Mediu în special în Franța, Anglia, Scoția, Austria, țărie scandiave. În Olanda, patul cufăr era conceput la asemenea dimensiuni încât să adăpostească pe toîi membrii familiei.

Celebru printre contemporani l-a făcut romanul lui Emily Bronte, «La răscruce de vânturi»; în această carte, patul din cutie apare sub forma patului bântuit de spiritul neliniștit al lui Catherine Earnshaw – un pat închis cu uși, având designul unui cufăr prevăzut cu saltea și construit pe dimensiunile ideale pentru ca un om adult să se poată odihni în liniște, eventual departe de privirile celor din familie.

Patul de tip cufăr sau cutie a cunoscut mai multe forme în diferite perioade de timp și în funcție de locul în care a fost folosit. Putea fi închis cu draperii, fie cu uși, putea fi o piesă de sine stătătoare simplu de mutat de-a lungul încăperii sau putea fi o piesă încastrată în perete, ca un soi de încăpere secretă sau... dressing. Întotdeauna era o piesă de mobilier înaltă, uneori putea avea paturi suprapuse, drept pentru care unele modele aveau scăriță dintr-o treaptă sau două – cât era nevoie. Cele mai practice, chiar ingenioase, erau modele de pat prevăzut nu cu treaptă, ci cu bancă din lemn. Pe timpul serii, banca servea ca treaptă, element de acces la pat, iar ziua era folosită drept canapea. Unele dintre aceste paturi dispuneau și de loc de depozitare chiar sub banca-treaptă.

În zilele noastre, revine interesul pentru acest tip de piesă de dormitor. Numai că are un design ceva mai contemporan: nu mai este o piesă atât de înaltă, astfel că nu mai e nevoie de o treaptă, și modul de închidere diferă – adesea se folosesc uși franțuzești, care transformă patul cutie într-o piesă cochetă și tare primitoare. La interior pot fi adăugate sertare, patul servind astfel și o minimă funcție de dulap. Este o soluție utilă pentru apartamentele tot mai micuțe din Paris, Londra, New York, dar poate fi și o soluție ingenioasă pentru casele de vacanță sau pensiunile cu tematică istorică. Se întâlnește într-o formă puternic modernizată și sub forma paturilor de zi sub fereastră, în casele de vacanță cu accente scandinave. +5 www.susanhollowayscott.com +5 www.ikipedia.com +5 www.gmtoday.com +5 www.trade4asia.com
 


Buy Back – cum scapi de salteaua veche

Una dintre cele mai mari probleme ale românilor care-și schimbă mobila este modul de a scăpa de mobilierul vechi. Unde să-l arunce, cui să-l dea, unde să-l ducă? Problema e valabilă și în cazul saltelei pe care vrei s-o înlocuiești.

 +5
Tu cum scapi de salteaua veche?/Saltelecluj.ro
  |  

Din fericire, câteva – nu multe! – magazine care comercializează saltele sunt dispuse să ofere și un serviciu de buy back, pe scurt de ridicare a saltelei vechi. Evident, fiecare dintre aceste magazine pune propriile condiții!

IKEA practică una dintre cele mai profitabile (pentru clienți) politici de debarasare a vechii saltele. Atâta vreme cât cumperi de la IKEA salteaua cea nouă, ai posibilitatea de a lăsa la IKEA salteaua veche, care nu-ți mai trebuie. Condiția este ca la achiziționarea noii saltele să optezi pentru serviciul de livrare la domiciliu, altfel nu se poate. Pe lângă asta, ai de plătit o taxă, zicem noi modică: 29 de lei, indiferent de dimensiunea sau starea saltelei de care vrei să scapi. +5 www.IKEA.ro

Un alt magazin care te scapă de salteaua veche se găsește în Cluj. E vorba despre SalteleCluj.ro, unde condițiile sunt aceleași: achiziționarea unei saltele din acest magazin. La cerere, clienții pot beneficia de serviciul de buy back, scăpând astfel elegant de vechea saltea. Nu este însă clar ce taxe se percep pentru acest serviciu. Saltelele noi sunt însă de calitate italiană, produse după o „rețetă” italiană de fabrica Materflex din Arad. +5 www.saltelecluj.ro

Salterra are un serviciu special creat pentru ridicarea saltelei vechi. Apare foarte clar indicat pe site-ul magazinului, cu toate detaliile la vedere. Serviciul de ridicare a vechii saltele este disponibil exclusiv pentru clienții Salterra – nu trebuie neapărat să cumperi o saltea de la Salterra, poți cumpăra un alt produs. Dar serviciul vine cu o taxă care variază în funcție de regiunea în care locuiește clientul: pentru cei din București și Ilfov, costul ridicării și reciclării vechii saltele este de 135 de lei, pentru cei din alte zone, costul este de 200 de lei. +5 www.salterra.ro

Somproduct se numără de asemenea printre cei care pun la dispoziția clienților din România un astfel de serviciu, dar nu în mod curent, ci doar pe perioada unor campanii speciale.

 +5 www.somproduct.ro
În orice caz, este o inițiativă absolut necesară în situația în care tentația de a schimba salteaua, și nu numai, vine tot mai des. Dincolo de buget, întrebarea cum scapi de vechea saltea sau de mobila veche rămâne principalul impediment în calea reînnoirii mai dese a locuinței.